Eveniment News.ro – Energy Road – Energie la tine acasă – Ediţia a VII-a

Eveniment premium tradiţional al News.ro, aflat la a şaptea ediţie, organizat în contextul politicii energetice europene şi al noilor tendinţe din SUA, care îşi propune să urmărească drumul energiei, cu jaloanele ţinând de deciziile autorităţilor şi ale companiilor care activează pe piaţă, scopul fiind înţelegerea mai bună a domeniului şi conturarea unor soluţii de viitor.
Vrem să vorbim nu numai despre contextul global şi implicaţiile pentru România, ci concret despre asigurarea independenţei energetice şi trecerea la statutul de exportator, despre mărirea capacităţilor de producţie şi stocare, modificarea mixului energetic, despre proiectele companiilor şi problemele cu care se confruntă, despre consumatori şi prosumatori.

Printre temele propuse se vor număra subiecte de actualitate, dar şi recurente, cum ar fi:

• exploatarea gazelor din Marea Neagră
• investiţii în energie
• interconectivitatea

OBIECTIVE STRATEGICE:

• În şedinţa CSAT din 1 martie 2022, la care s-au analizat măsurile care trebuie luate ca urmare a războiului din Ucraina, a fost fixat ca principal obiectiv strategic realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile şi nucleare civile;
• O nouă politică energetică naţională este necesară în contextul european recent. Aceasta trebuie să aibă în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficienţa energetică şi siguranţa energetică, ci şi stocarea energiei şi schimbarea paradigmei consumului;
• În plus trebuie luate măsuri în vederea asigurării securităţii energetice în contextul liniilor programatice ale UE ce vizează decarbonarea şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• Un obiectiv important este promovarea de investiţii în domeniul energetic în special în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1 şi introducerea unor tehnologii nucleare avansate (SMR) în contextul parteneriatului interguvernamental România-SUA;
• Capacităţile de producţie a energiei trebuie mărite şi adaptate la noile tendinţe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziţie către o economie verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European;
• Mai trebuie realizate investiţii în extinderea reţelei de transport a energiei electrice pentru a creşte capacitatea de interconectare cu statele vecine şi a putea prelua capacitatea suplimentară de producţie de energie electrică din surse noi sau regenerabile;
• În domeniul gazelor naturale trebuie realizate investiţii în extinderea reţelei de transport şi distribuţie, cu accent pe implementarea de reţele inteligente de transport şi distribuţie şi valorificarea de noi surse interne şi externe de gaze naturale;

CONTEXT:

• Alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA a bulversat şi domeniul energiei la nivel mondial, noua retragere a SUA din acordurile climatice, îndemnul “Drill baby, drill!” şi războiul taxelor vamale marcând discuţiile europene asupra Green Deal şi modul în care se va face tranziţia energetică;
• Uniunea Europeană discută acum despre o frânare a unora dintre proiectele sale de luptă împotriva modificărilor climatice cu scopul de a le oferi o gură de aer întreprinderilor, supuse unei concurenţe feroce a Statelor Unite şi Chinei. Sub presiunea industriaşilor, Parisului şi Berlinului, spre marea nemulţumire a ONG-urilor, Comisia Europeană (CE) a propus o modificare a mai multor texte foarte ambiţioase, unele adoptate anul trecut.
• Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a plasat lupta împotriva modificărilor climatice în centrul primului său mandat, însă, în faţa riscului unui război comercial cu SUA lui Donald Trump, care impune taxe vamale UE, ea îşi schimbă atenţia către întreprinderi. ”Obiectivele noastre climatice şi sociale rămân neschimbate”, a dat asigurări Ursula von der Leyen. Complementar, ea a prezentat o strategie de susţinere a decarbonatării industriei europene – denumită ”Pactul unei Industrii Curate”.
• Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, s-a repoziţionat în noul context internaţional criticând politicile de “înverzire” ale Europei care “nu au fost politici publice bine gândite, ci o ideologie urmată orbeşte, pe modelul unei terapii şoc”. Aceasta trebuie să înceteze şi economia trebuie reconstruită pe baze solide, competitive şi inovatoare, susţine Burduja, care a propus, în numele României, trecerea de la Green Deal la Smart Deal, mai exact un Green Deal Smart.
• El susţine că România şi-a depăşit ţintele de parcurs privitoare la noi capacităţi de producţie de energie verde şi a asigurat că ţara noastră îşi va îndeplini toate ţintele de trecere de la cărbune la gaz şi apoi la energie nucleară curată, într-un grafic de timp rezonabil.
• Burduja afirmă că România este hotărâtă să treacă la energie curată, dar fără să distrugă industria sau să se piardă zeci de mii locuri de muncă, iar tranziţia energetică poate fi inteligentă şi corectă, care să protejeze românii şi economia ţării noastre. România a cerut UE prelungirea termenelor de închidere a capacităţilor pe bază de cărbune.
• Sebastian Burduja vrea ca energia României să fie “sigură, ieftină şi curată – în această ordine”.
• Capacităţile de producţie a energiei trebuie mărite şi adaptate la noile tendinţe europene în materie, în sensul transformării acestora de pe combustibil fosil solid (cărbune) pe combustibil fosil lichid (gaz natural), ca resursă de tranziţie.
• Mai trebuie realizate investiţii în extinderea reţelei de transport a energiei electrice pentru a creşte capacitatea de interconectare cu statele vecine şi a putea prelua capacitatea suplimentară de producţie de energie electrică din surse noi sau regenerabile. De asemenea sunt necesare investiţii în stocare.
• În domeniul gazelor naturale trebuie realizate investiţii în extinderea reţelei de transport şi distribuţie, cu accent pe implementarea de reţele inteligente de transport şi distribuţie şi valorificarea de noi surse interne şi externe de gaze naturale.
• Un obiectiv important este promovarea de investiţii în domeniul energiilor curate vizând finalizarea reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1 şi introducerea unor tehnologii nucleare avansate (SMR) în contextul parteneriatului interguvernamental România-SUA.
• O nouă politică energetică naţională – Strategia energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050 – a fost lansată şi aprobată de Guvern după mulţi ani. Aceasta are în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficienţa energetică şi siguranţa energetică, ci şi stocarea energiei şi schimbarea paradigmei consumului.
• Domeniul energetic este complex, cu companii puternice, atât de stat, cât şi private, ceea ce a complicat elaborarea unei viziuni pe termen lung. Companiile din domeniu au făcut investiţii, dar se dezvoltă după propriile strategii şi de multe ori sunt afectate de schimbările politice şi legislative, dar şi de crize, cu decizii administrative care au afectat piaţa.
• În plus, deciziile luate la nivelul Uniunii Europene ridică noi provocări României în obiectivul de a-şi asigura securitatea energetică, plătind astfel preţul întârzierii reformelor şi investiţiilor.
• De aceea, drumul energiei trebuie reanalizat în concordanţă cu noua conjunctură internă şi internaţională, iar evenimentul de faţă îşi propune actualizarea informaţiilor, stimularea dezbaterilor şi aducerea energiei la tine acasă în primul rând din punct de vedere informativ.

TEME DE DISCUȚIE

• Noua Strategie energetică a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050. Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice – obiectivele stabilite. Sunt necesare noi modificări la Legea energiei?
• Strategii de dezvoltare ale companiilor din energie – revizuirea strategiilor şi noi proiecte în noul context intern şi internaţional
• Mărirea capacităţii interne de producere şi stocare a energiei. Care sunt planurile statului şi ale companiilor? Investiţii.
• Producţia de gaze naturale – Explorarea şi exploatarea gazelor din Marea Neagră. Proiectul Neptun Deep, zăcământul Caragele etc.
• Producţia de energie electrică – Finalizarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a CTE Iernut, alte proiecte.
• Investiţii în infrastructura energetică. Interconectivitatea. Transportul de gaze şi integrarea cu piaţa regională. Noile rute ale gazului.
• Liberalizare vs. Reglementare – Cum va fi piaţa după ieşirea din modelul reglementat? Decontarea datoriilor către furnizori.
• REPowerEU – Ce face statul şi companiile şi cum beneficiem de fondurile UE?
• Reindustrializarea României şi retehnologizarea – nevoia de noi resurse şi inovaţie.
• Tranziţia energetică. Energia nucleară inclusă în tranziţia verde – Finalizarea reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă, retehnologizarea unităţii 1 şi introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul acordului interguvernamental România-SUA – reactoarele nucleare modulare de mici dimensiuni SMR.
• Investiţii, achiziţii, dezvoltare – proiecte realizate şi de perspectivă. Necesitatea unor investiţii rapide în domeniul energetic.
• Energia eoliană, solară, alternative la sursele convenţionale – legea off-shore wind, alte modificări esenţiale şi noi proiecte. Ce probleme trebuie depăşite?

Evenimentul transmis LIVE pe Profit News TV, pe www.news.ro şi pe pagina de Facebook News.ro