CONTEXT

• Eveniment premium tradiţional anual al News.ro, a şasea ediţie fiind organizată în contextul crizei bugetare severe şi încetinirii creşterii economice, obiectivul fiind susţinerea investiţiilor ca soluţie pentru dezvoltarea ţării.
• În perioadele economice dificile este necesară accelerarea investiţiilor şi statul trebuie să dea semnalul. Guvernul trebuie să implementeze investiţiile convenite cu Uniunea Europeană şi să deschidă oportunităţi de business pentru mediul privat printr-o legislaţie favorabilă, reducerea birocraţiei şi digitalizare.
• La fel companiile private ar trebui să investească în inovaţie şi dezvoltare, precum şi în producţie, pe care să o vândă, să vină cu idei noi de business şi să îşi onoreze toate comenzile şi datoriile.
• În criză este important ca economia să meargă înainte, principalele obiective fiind încurajarea producţiei şi menţinerea creşterii economice.
• La eveniment ne propunem să discutăm despre proiectele de investiţii ale statului şi ale companiilor private pentru susţinerea dezvoltării afacerilor şi a economiei în general, precum şi despre finanţarea investiţiilor.

CONTEXT MACROECONOMIC

• Bugetul de stat pentru anul 2025 era construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB, dar cum aceste cifre nu puteau fi respectate, premierul Ilie Bolojan a convenit cu Comisia Europeană să închidă anul cu un deficit de 8,4% din PIB, iar în 2026 să ajungă la 7% din PIB. Procentul de creştere economică pentru 2025 a fost revizuit de la 2,5% la 0,6%, însă economiştii sunt sceptici.
• Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,54% în primele opt luni ale anului 2025, de la 4,04% la finele lunii iulie, şi a ajuns la 86,36 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Anul trecut, deficitul bugetar era de 80,87 miliarde de lei în aceeaşi perioadă, respectiv 4,59% din PIB.
• Ulterior, Guvernul a rectificat bugetul de stat pe 2025 potrivit ţintei de deficit de 8,4% agreată cu Comisia Europeană. Guvernul şi-a propus să menţină un nivel al investiţiilor care depăşeşte 150 de miliarde de lei, să regleze sumele mai ales pentru zona de împrumut a PNRR, pentru ministere cheie care aveau epuizate aceste capitole bugetare foarte importante pentru investiţii – Ministerul Transporturilor, Economiei, Mediului, Dezvoltării. Astfel, bugetele acestor ministere au fost suplimentate cu 5 miliarde de lei pentru împrumuturile prin PNRR necesare investiţiilor.
• Investiţiile pot contribui la îmbunătăţirea estimărilor şi la rezultate finale mai bune pentru economia românească, cu efecte pozitive asupra societăţii. „Menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor este o prioritate pentru a crea condiţii de dezvoltare pe termen lung şi pentru a asigura creşterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanţăm investiţii, din orice formă de resurse disponibile”, susţine premierul Ilie Bolojan.

CONTEXT INVESTIȚIONAL EUROPEAN

• În cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă avea un buget alocat iniţial de 29,2 miliarde euro pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă până în 2026.
• În prezent, PNRR a fost redus la 21,62 miliarde euro, după ce au fost analizat stadiul proiectelor şi s-a constatat că multe din proiecte nu vor mai fi făcute până pe 31 august 2026, din cauza întârzierilor. Astfel, din PNNR, în jur de 13 miliarde de euro ar mai trebui cheltuiţi efectiv până pe 31 august 2026, în mai puţin de un an, când ar trebui trimisă ultima cerere de plată.
• Implementarea PNRR a presupus realizarea de reforme şi investiţii în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu şi energie), care urmau să crească potenţialul de creştere sustenabilă, însă au fost mari probleme cu capacitatea de absorbţie, reforme întârziate şi termene de semnare a unor contracte amânate.
• România va beneficia de 16,68 miliarde de euro finanţare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit alocărilor provizorii anunţate de Comisia Europeană pentru statele membre, aceasta fiind a doua cea mai mare alocare stabilită de Comisie. Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară şi de infrastructură.
• În plus, odată cu apariţia Regulamentului UE 2088/2019, investiţiile ESG (investiţiile durabile) sunt în creştere exponenţială, pe măsură ce, din ce în ce mai mulţi investitori şi emitenţi, utilizează instrumente ESG şi date climatice pentru a-şi fundamenta luarea deciziilor de investiţii.

TEME DE DISCUȚII:

• PNRR – principalele proiecte până în 2026. Accelerarea investiţiilor.
• În ce domenii investim? – Statul şi investiţii ale companiilor private. Investiţiile străine.
• Programe ale statului de susţinere a IMM-urilor.
• Investiţii ale companiilor – Ce investiţii de dezvoltare se fac şi ce propuneri au companiile pentru autorităţi?
• Finanţarea investiţiilor – implicarea diviziilor de investiţii ale băncilor şi a fondurilor de investiţii.

LIVE on Prima NEWS TV, www.news.ro și pe pagina de Facebook News.ro